Asezare
geografica:
Bucuresti
este capitala
Romaniei
si, în acelasi timp, cel
mai mare oras, centru industrial si
comercial al tarii. Populatia de peste doua
milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea
capitala dupa marime din Uniunea
Europeana.
Prima
mentiune a localitatii apare în 1459.
In 1862 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari
continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si
mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale,
arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au
adus porecla „Micul Paris”. In prezent, capitala
are acelasi nivel administrativ ca si un judet
si este împartita în sase
sectoare.
Bucuresti
este capitala Romaniei,oras cu rang de municipiu(din 17 februarie
1968),cu statut de unitate administrativa aparte(asemanator
judetului),cel mai mare si important centru
politic,economic,financiar-bancar,comercial,cultural-stiintific,de
invatamant,de trasnsport,informational,sportiv si turistic al
tarii.
Orasul se afla situat in S-SE Romaniei,in Campia
Vlasiei,la 54-90 m alt.,pe raurile Dambovita si Colentina,la 60 km N
de fluviul Dunarea,120 K S de M-tii Carpati si 226 km V de Marea
Neagra.
Suprafata
: Municipiul Bucuresti are o suprafata
de 228 km patrati (0.8 % din suprafata Romaniei),
din care suprafata construita este de 70 % .
Bucurestiul
se afla la urmatoarele distante fata de alte
orase europene:
425 km - Sofia; 735 km - Belgrad; 1730 km -
Berlin; 1140 km - Viena; 1285 km - Atena; 2040 km - Roma; 2460 km -
Paris.
www.pmb.ro
Populatia
Din
datele oferite de Comisia Nationala de Statistica
rezulta ca, la
1 iulie 1995 Bucurestiul avea o populatie de: 2.054.079 locuitori(
9,06% din populatia tarii
),
din care 978.672 de sex masculin si 1.095.280 feminin. Densitatea:
901 loc/km 2; la 1
iulie 1996 Bucurestiul avea o
populatie de 2.037.278
locuitori.
www.pmb.ro
Orasul
are o forma circulara ,axele sale masurand circa 24 km pe directia
N-S si circa 22 km E-V.Intre aceste limite,municipiul Bucuresti
cuprinde sase
sase sectoare administrative
(numerotate cu cifre arabe,de la 1 la 6),dispuse radiar,iar din 23
ianuarie
1981 i-a fost subordonat,din punct de vedere administrativ,Sectorul
Agricol Ilfov extins in jurul Capitalei.Acest al saptelea sector al
Capitalei(1.593 kmp si 276.476 locuitori),alcatuit din 38 de comune
si orasul Buftea a fost transformat (24 septembrie 1996) in judet,cu
resedinta in Bucuresti.
Clima
orasului este temperat - continentala,cu usuare nuante excesive si cu
unele diferentieri ale temperaturii aerului cauzate de incalzirea
suplimentara a retelei stradale din interiorul sau,de arderile de
combustibili industriali si casnici,de radiatia exercitata de
zidurile cladirilor etc.
Transport
Transportul
feroviar
- (Gara de Nord)
inaugurata
in 13/25 septembrie 1872,cea mai mare gara a orasului si a tarii,
-
Gara Obor (Gara de Est),
- Gara Basarab (langa Gara de Nord) ,
-
Gara Baneasa si Gara Progresul .
Transportul
rutier
- in Bucuresti,se concentreza,totodata,sau pornesc spre diferite
colturi ale tarii 8 sosele nationale modernizate,cu prelungire catre
tarile din N,E,S si Centrul si Vestul Europei.
DN1
= BUCURESTI - PLOIESTI - BRASOV - SIBIU - ALBA IULIA - CLUJ NAPOCA -
ORADEA - BORS
DN1A=
BUCURESTI - PLOIESTI - BRASOV- SIBIU - DEVA - ARAD - NADLAC
DN2 =
BUCURESTI - URZICENI - BUZAU - FOCSANI - BACAU - SUCEAVA - SIRET
DN3
= BUCURESTI - LEHLIU - CALARASI - OSTROV - CONSTANTA
DN4 =
BUCURESTI - OLTENITA
DN5 = BUCURESTI - GIURGIU
DN6 =
BUCUTRESTI - ALEXANDRIA - CRAIOVA - DROBETA T. SEVERIN - TIMISOARA -
JIMBOLIA
DN7 = BUCURESTI - PITESTI - RAMNICU VALCEA - SIBIU -
DEVA - ARAD - NADLAC
Reteaua
cailor de comunicatie din interiorul municipiului
Bucuresti
(alei,strazi,bulevarde,sosele)insumeaza o lungime totala de 1.874 km(
31 decembrie 1994) din care 851 km modernizate.Acestea sunt dispuse
radiar,o mare parte a arterelor principale si secundare intalnindu-se
in Piata Unirii sau Piata Universitatii
Transportul urban de
calatori in Capitala se efectueaza cu mijloace variate
:tramvaie,autobuze,trolleibuze,
autotaximetre,microbuze,metrou.Costul
unui
bilet de 1 calatorie este de 6.000 lei ( 07.07.2002).
Tarifele
la companiile de taxi sunt cuprinse intre :4.500 - 6.000 lei
/kilometru.
Lungimea
totala a liniilor de metrou din Bucuresti insumeaza 60 km,avand 38 de
statii.Intervalul de sosire a metroului este de cca 10 minute,iar
costul unei cartele de 2 calatorii este de 16.000 lei ( 01.05.2003
).
Harta
metroului
*
Transportul aerian - municipiul Bucuresti este cel mai mare si mai
important centru al transporturilor aeriene din Romania,traficul
intern realizandu-se prin intermediul aeroportului Bucuresti -
Baneasa(inaugurat in 1920),aflat in N orasului,pe soseaua Bucuresti -
Ploiesti,de pe pistele caruia decoleaza si aterizeaza avioane catre
si dinspre 15 orase ale tarii: Cluj-Napoca,Timisoara,Arad,Oradea,Baia
Mare,Satu - Mare,Targu -
Mures,Caransebes,Sibiu,
Craiova,Suceava,Bacau,Iasi,Tulcea si
Constanta.
Traficul international de marfuri si persoane este
asigurat numai de aeroportul Bucuresti- Otopeni(inaugurat la 8
aprilie 1970), aflat la 18 km N de centrul orasului,pe soseaua ce duce
spre Ploiesti.
Turismul
Prin
functiile sale complexe,prin pozitia in cadrul tarii si prin
numeroasele obiective cu valoare istorica,arhitectonica si de alta
natura,Bucurestiul reprezinta unul dintre principalele centre
turistice ale Romaniei.Capitala dispune de o apreciabila baza
materiala ,in continua extindere,ca cuprinde 46 de hoteluri(cu o
capacitate totala de circa 12.000 locuri),cateva hosteluri si
apartamente in regim hotelier,nenumarate locuri de divertisment si de
practicare a sporturilor,restaurante,cazinouri,discoteci,baruri de zi
si de noapte etc.Activitatea turistica din Bucuresti si din intreaga
tara este coordonata de catre Ministerul Turismului si sustinuta de
mai multe societati de turism.
Cele
mai importante obiectivele turistice ale municipiului Bucuresti sunt:
Casa
Poporului ( Palatul Parlamentului ), Atheneul Roman,Arcul de Triumf,
Palatul Bancii Nationale,Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu,Teatrul
National,Universitatea,Parcul Cismigiu,Gradina Botanica,Parcul
Herastrau,Muzeul Satului, Muzeul National de Arta a Romaniei, Muzeul
National de Istorie a Romaniei,Biserica Manastirii Casin.
POVESTEA
UNUI ORAŞ
Bucurestii,
capitala Romaniei, sunt asezati în sud-estul
tarii, acolo unde în urma cu cateva sute
de ani se întindeau Codrii Vlasiei din care astazi se
pastreaza cateva palcuri razlete de
padure. Raul Dambovita traverseaza orasul
iar salba de lacuri din nordul capitalei asigura racoarea
si umezeala în timpul toridelor zile de vara.
Cinstea
care revine întemeietorului acestui oras pare a fi
disputata de catre Bucure Ciobanul, candidatul traditiei
si legendei si controversatul Vlad Ţepes, omul
primului document cunoscut, care atesta existenta capitalei
noastre la 20 septembrie 1459. In realitate cercetarile
istorice si în principal cele arheologice au scos la
iveala vestigiile unei cetati, probabil prima,
databila înca din a doua jumatate a veacului al
XIV-lea. Atunci se nasc Bucurestii si în jurul acelei
prime fortificatii de 160 mp, vor fi ctitorite rand pe
rand Curtea Domneasca, biserica lui Mircea Ciobanul
(1558-1559), ulitele negustorilor si meseriasilor,
într-un cuvant orasul politic si cultural.
Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coaguland în jurul
vechiului centru istoric satele aflate împrejur. Dambovita
a fost un liant al asezarii urbane care si-a cautat
dimensiunile naturale, extinzandu-se mai cu seama spre
nord, în zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se pastreaza
si astazi în memoria bucuresteanului, caruia
denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon îi
sunt familiare ca zone componente ale capitalei.
In
1659 Bucurestii devin definitiv capitala Ţarii
Romanesti. Orasul se dezvolta, apar numeroase
biserici, hanuri mari fortificate si prima artera pavata
cu barne din lemn, Podul Mogosoaiei (1692), ulterior
rebotezata Calea Victoriei în 1878. Este construita
manastirea Vacaresti (1724), capodopera
a arhitecturii brancovenesti, daramata
abuziv si inutil în ultimii ani ai regimului
comunist.
In veacul al XIX-lea orasul se
modernizeaza fiind ales capitala a Romaniei,
înfaptuita prin unirea Moldovei cu Ţara
Romaneasca, în 1862. Este cel mai mare oras din
sud-estul Europei dupa Istanbul. Apar pavajul, mai întai
din lemn, apoi din granit de Scotia si Sicilia, iluminatul,
canalizarea si parcurile publice. Spre sfarsitul
secolului se traseaza cele doua axe, nord-sud si
est-vest care structureaza orasul. De altfel domnia lui
Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii reprezentative
pentru urbea lui Bucur: Ateneul Roman (1888), Fundatia
Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justitie
(1890-1895), Palatul Postelor (1894-1900), Palatul Sturdza
(1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul
Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914), etc.
Dupa
primul razboi mondial (1914-1918), Bucurestiul devine una
dintre cele mai frumoase capitale europene, stralucirea vietii
culturale si sociale, atmosfera si arhitectura aducandu-i
pe buna dreptate denumirea ”micul Paris”.
Devenirea
sa naturala si am spune noi armonioasa a fost brutal
întrerupta de instaurarea regimului comunist (1945-1989).
Orasul a devenit subiectul unui experiment social si
urbanistic devastator. Sute de mii de oameni au fost adusi în
Bucuresti odata cu industrializarea fortata a
capitalei. Nelegati prin nimic de oras, noii locuitori au
fost instalati în blocuri-dormitor care formau la randul
lor cartierele satelit muncitoresti ale Bucurestiului. In
anii regimului Ceausescu a fost demolata o zona egala
cu suprafata Venetiei pentru a face loc aberantului proiect
al Casei Poporului. Zeci de biserici, între care monumente de o
valoare istorica si arhitecturala exceptionala
au cazut victime ale buldozerelor: Sfanta Vineri,
Manastirea Vacaresti, biserica Enei,
etc.
Astazi orasul este un amestec de vechi
si nou, traditional si modern, oriental si
occidental, fapt care îi da pe de o parte aspectul unei
metropole eclectice si neoranduite, conferindu-i pe de
alta parte originalitate si farmec. www.pmb.ro